AUTOINIȚIEREA BAZATĂ PE AUTO-AUTORITATE

Reflec╚Ťia de vineri – 6
AUTOINIȚIEREA BAZATĂ PE AUTO-AUTORITATE

Fiin╚Ťa uman─â nu este ├«nc─â nici pe departe complet─â. Microcosmosul ├«n care locuim de╚Ťine mari capacit─â╚Ťi ├«nn─âscute, care pot fi folosite odat─â ce Cel─âlalt interior va reintra ├«n posesia corpului s─âu ceresc. Noi, muritorii, cu con╚Ötiin╚Ťa noastr─â limitat─â ╚Öi cu instinctele egoului greu de st─âp├ónit, am putea dezl─ân╚Ťui cu u╚Öurin╚Ť─â for╚Ťe formidabile ╚Öi distructive cu aceste capacit─â╚Ťi.
Pentru a evita alte dezastre ╚Öi poate pentru propria noastr─â siguran╚Ť─â, aceste capacit─â╚Ťi nu-╚Öi pot urma dezvoltarea lor natural─â dec├ót dup─â ce ÔÇ×cunoa╚Öterea binelui ╚Öi a r─âuluiÔÇč s-a maturizat suficient. Numai atunci omul exterior este capabil s─â se ├«ndep─ârteze de egocentrismul s─âu ├«nn─âscut ╚Öi s─â se dedice vie╚Ťii Celuilalt din el. Via╚Ťa omului interior – noul suflet – este foarte pur─â ╚Öi se desf─â╚Öoar─â ├«ntr-un domeniu de via╚Ť─â care se caracterizeaz─â prin unitate con╚Ötient─â.
Imensele capacit─â╚Ťi ale microcosmosului sunt, prin urmare, ├«n m├óini sigure doar atunci c├ónd sunt folosite de Cel─âlalt din interior, devenind instrumentele sale. Din momentul ├«n care noul suflet ├«ncepe s─â se dezvolte, microcosmosul
va fi vindecat, iar capacit─â╚Ťile sale latente pot fi apoi activate ╚Öi dezvoltate a╚Öa cum este prev─âzut ├«n planul divin.
Prin ÔÇ×c─âdereÔÇč, nu numai dezvoltarea omului ini╚Ťial s-a oprit, ci ╚Öi cea a ├«ntregii crea╚Ťii – a fost ca ╚Öi cum ar fi ├«nghe╚Ťat─â. Toat─â via╚Ťa vizibil─â ╚Öi, mai ales, toat─â via╚Ťa invizibil─â din crea╚Ťie a╚Öteapt─â vindecarea ╚Öi restaurarea tuturor microcosmosurilor. Numai atunci c├ónd ultimul va fi vindecat ╚Öi restaurat, ├«ntreaga crea╚Ťie va putea s─â-╚Öi continue drumul.
Microcosmosurile care se trezesc sunt privite cu sufletul la gur─â, ├«n timp ce ├«ncearc─â s─â-╚Öi croiasc─â drumul ├«napoi spre adev─ârata via╚Ť─â. ╚śi toate cele nou─â ierarhii spirituale sunt gata s─â ajute umanitatea.
├Än actuala noastr─â faz─â de dezvoltare, ├«n general, ne experiment─âm pe noi ├«n╚Öine ca personalitate, ca un ÔÇ×euÔÇč ╚Öi ca centru al existen╚Ťei noastre. Ne-am familiarizat mai mult sau mai pu╚Ťin cu cele patru aspecte ale personalit─â╚Ťii noastre: corpul fizic, corpul eteric, corpul astral sau al dorin╚Ťei ╚Öi corpul mental.
Aceste patru corpuri au fost dezvoltate pe parcursul a milioane de ani, ├«n timpul mai multor epoci umane. Privit─â ca o unitate, umanitatea n─âscut─â din materie a fost chemat─â s─â fie un ├«nlocuitor adecvat, dar temporar, al corpului ceresc dezintegrat al Omului originar c─âzut, astfel ├«nc├ót unele dintre capacit─â╚Ťile sale microcosmice – cel pu╚Ťin ├«ntr-o form─â sl─âbit─â – s─â poat─â fi din nou utilizate.
Corpul eteric con╚Ťine for╚Ťa vital─â uman─â. Acesta este subtil ╚Öi p─âtrunde cu eterul s─âu ├«n ├«ntregul corp fizic, asigur├óndu-se c─â trupul fizic este ceea ce noi numim ÔÇ×viuÔÇč. De unul singur, corpul fizic nu este altceva dec├ót o colec╚Ťie gigantic─â de atomi. Corpul eteric reune╚Öte ace╚Öti atomi ├«ntr-un corp fizic ╚Öi ├«i asigur─â vitalitatea ╚Öi for╚Ťa.
Corpul fizic viu joac─â un rol esen╚Ťial pe calea spiritual─â, deoarece ne permite s─â dob├óndim experien╚Ťe ├«n sfera material─â a vie╚Ťii. Animalele ╚Öi plantele au, de asemenea, corpuri fizice ╚Öi corpuri eterice.
Corpul astral este mai subtil ╚Öi mai mare dec├ót corpul eteric ╚Öi corpul fizic. Este domeniul ├«n care se afl─â emo╚Ťiile ╚Öi instinctele umane ├«n toat─â varietatea lor, de la cele mai josnice la cele mai sublime.
La fel cum corpul fizic func╚Ťioneaz─â prin intermediul ac╚Ťiunilor din lumea material─â, corpul astral se exprim─â prin ceea ce noi numim pasiuni – emo╚Ťii ╚Öi dorin╚Ťe. Animalele posed─â, de asemenea, corpuri astrale. Activitatea corpului astral poate fi ÔÇ×perceput─âÔÇč ├«n inim─â prin intermediul emo╚Ťiilor noastre. Ea se prezint─â ├«n s├óngele nostru sub forma hormonilor umani, care controleaz─â toate ac╚Ťiunile biologice. De exemplu, frica se transform─â ├«n adrenalin─â cu efectul s─âu paralizant, care ├«ngusteaz─â mintea prin concentrarea asupra obiectului fricii. Sentimentele de bucurie sunt legate de endorfine, care furnizeaz─â energie ╚Öi fac mintea mai deschis─â la mediul ├«nconjur─âtor.
Iar corpul mental – care nu este de departe ├«nc─â pe deplin dezvoltat – ne ofer─â capacitatea de a ÔÇ×g├óndiÔÇč, de a primi ╚Öi de a produce g├ónduri. Dispus ├«n jurul capului ca un nor sferic, el ÔÇ×incendiaz─âÔÇč corpul astral prin intermediul sc├ónteilor sale de g├óndire. Acesta este motivul pentru care suntem adesea sf─âtui╚Ťi s─â ne punem un paznic g├óndurilor noastre. Corpul mental face parte din setul de facult─â╚Ťi ale animalului pe care ├«l numim ÔÇ×omÔÇč.
Cu toate acestea, personalitatea uman─â complet─â nu este cvadrupl─â, ci septupl─â. Personalitatea are la dispozi╚Ťie trei aspecte superioare, aspecte care dirijeaz─â figura corporal─â cvadrupl─â prin via╚Ť─â. ├Ämpreun─â, ele sunt numite ÔÇ×ego tripluÔÇč. O palid─â reflec╚Ťie a egoului triplu originar este activ─â ├«n fiecare fiin╚Ť─â uman─â fizic─â sub form─â de g├óndire, sim╚Ťire ╚Öi voin╚Ť─â. ├Än coeren╚Ťa lor, ele conduc ├«ntotdeauna o persoan─â spre o fapt─â vizibil─â. F─âr─â acest ÔÇ×c├órmaciÔÇč, personalitatea uman─â cvadrupl─â nu ar fi capabil─â s─â treac─â la ac╚Ťiune ╚Öi nici nu ar ╚Öti ├«ncotro s─â se ├«ndrepte.
De obicei, unul dintre cele trei aspecte este predominant, ceea ce d─â na╚Ötere la apari╚Ťia personalit─â╚Ťilor de tip g├óndire, de tip sim╚Ťire ╚Öi de tip activ ╚Öi la confuzia continu─â, ne├«n╚Ťelegerea reciproc─â ╚Öi dizarmonia care rezult─â.
De-a lungul a mii de ani, aceste trei aspecte ale egoului s-au dezvoltat ├«n diferite perioade ╚Öi culturi: voin╚Ťa ├«n cultura persan─â (5000 – 3000 ├«.Hr.), sim╚Ťirea ├«n cultura egipteano-caldean─â (3000 – 750 ├«.Hr.) ╚Öi g├óndirea ├«n
cultura greco-roman─â (750 ├«.Hr. – 1400 d.Hr.). ├Än aceast─â ultim─â perioad─â de timp a ap─ârut ╚Öi cre╚Ötinismul ca sintez─â a tuturor religiilor eliberatoare anterioare.
Dar, a╚Öa cum am observat, omul nu este ├«nc─â complet. ├Än noi, fiin╚Ťele muritoare, aceste capacit─â╚Ťi func╚Ťioneaz─â doar ├«ntr-un mod ├«ntunecat ╚Öi sl─âbit. Cu toate acestea, influen╚Ťa lor asupra lumii ╚Öi a umanit─â╚Ťii este formidabil─â, de╚Öi nu ├«ntotdeauna este tocmai ├«n─âl╚Ť─âtoare.
├Än dezvoltarea viitoare a umanit─â╚Ťii, aceste trei facult─â╚Ťi vor trebui s─â se manifeste la niveluri de activitate din ce ├«n ce mai mari. ├Än timp ce omul contemporan consider─â, ├«n general, capacitatea sa actual─â de g├óndire ca fiind cea mai ├«nalt─â realizare a omenirii, de fapt, aceasta se afl─â ├«nc─â ├«ntr-un stadiu embrionar. Cu toate acestea, putem observa zilnic ├«n jurul nostru ceea ce aceast─â g├óndire embrionar─â poate deja realiza.
├Än Teosofie, cele trei aspecte superioare ale personalit─â╚Ťii septuple sunt numite Manas, Buddhi ╚Öi Atma. ├Än Antroposofie se vorbe╚Öte de sinele-spirit, de spiritul-via╚Ť─â ╚Öi de omul-spirit care se refer─â la imagina╚Ťie, inspira╚Ťie ╚Öi, respectiv, intui╚Ťie (cunoa╚Ötere ╚Öi ├«n╚Ťelegere interioar─â). S-a ├«ncercat dezvoltarea metodic─â ╚Öi con╚Ötient─â a acestor ÔÇ×puteri superioareÔÇč pentru a ├«ncerca s─â-l ridice pe omul material ├«n domeniile mai subtile. Ar putea fi clar c─â astfel de metode, aplicate separat de adev─ârata dezvoltare a sufletului, ar putea provoca daune suplimentare microcosmosului ╚Öi celor patru vehicule. Metodele de ├«nt─ârire a eului vor duce cu siguran╚Ť─â la o leg─âtur─â mai puternic─â cu sfera material─â, ├«n loc de eliberarea de ea.
Adev─ârata spiritualitate este ├«ntotdeauna legat─â de dimensiunea sufletului. P├ón─â ├«n prezent, figura sufletului, corpul de ├«nviere, este cea mai ├«nalt─â stare care poate fi atins─â de fiin╚Ťele umane. Dar toate posibilit─â╚Ťile de ├«n╚Ťelegere, iubire ╚Öi slujire ├«n ceea ce prive╚Öte divinul sunt deja ├«nchise ├«n ea. Transfigurarea, procesul de schimbare a personalit─â╚Ťii septuple, este o consecin╚Ť─â logic─â ╚Öi natural─â a dob├óndirii unei astfel de noi st─âri suflete╚Öti. Sufletul se treze╚Öte ├«n centrul inimii, ├«n ÔÇ×pe╚Ötera BetleemuluiÔÇč, unde se afl─â ╚Öi pasiunile personalit─â╚Ťii. Patimile sunt simbolizate ca boul ╚Öi m─âgarul ├«n povestea na╚Öterii lui Iisus. De ├«ndat─â ce for╚Ťa-lumin─â a sc├ónteii spiritului – numit─â ╚Öi kundalini a inimii – este eliberat─â ├«n aceast─â pe╚Öter─â, atunci nu numai c─â sufletul ├«ncepe s─â creasc─â, ci ╚Öi personalitatea se schimb─â.
Treptat, cele trei aspecte superioare g├óndiriea, voin╚Ťa ╚Öi sim╚Ťirea vor fi aduse la un nivel superior ├«ntr-un mod total natural ╚Öi sigur. De ├«ndat─â ce o persoan─â alege ├«n mod con╚Ötient s─â lase ├«n urm─â c─âile vechii sale g├óndiri, sim╚Ť─âminte ╚Öi voin╚Ťe cristalizate, ea face simultan primul pas pe calea autoini╚Ťierii.
Pe aceast─â nou─â cale, lumina sufletului aprinde noi capacit─â╚Ťi; singurul lucru cu care po╚Ťi contribui la acest proces este s─â te eliberezi ├«n mod deliberat de tiparele ├«nr─âd─âcinate de g├óndire, sim╚Ťire ╚Öi voin╚Ť─â. Lumina interioar─â face toat─â munca. Ini╚Ťierea ├«n misterele cre╚Ötine va avea loc, prin urmare, prin intermediul luminii ├«ns─â╚Öi, ╚Öi aceasta numai ├«n m─âsura ├«n care cineva este capabil s─â tolereze aceast─â lumin─â. Nimeni sau nimic nu poate face acest lucru pentru altcineva sau nu poate ac╚Ťiona ca un intermediar. Fiecare fiin╚Ť─â uman─â ├«╚Öi poart─â propriul preot ├«n inima sa.
Taina cre╚Ötin─â a ini╚Ťierii nu are nimic de-a face cu cuno╚Ötin╚Ťe secrete, exerci╚Ťii sau ritualuri care ar face pe cineva mai puternic sau i-ar permite s─â ob╚Ťin─â ceea ce dore╚Öte. Dimpotriv─â, pun├ónd personalitatea septupl─â ├«n slujba fiin╚Ťei interioare, el intr─â pe calea endurii, pe calea ÔÇ×diminu─ârii zilniceÔÇč. Puterea lui Christos, care se afl─â ├«n el ╚Öi ├«n jurul lui, ├«i permite s─â fac─â acest lucru. Ini╚Ťierea ├«n sens gnostic nu este ceva ce este oferit de o persoan─â altei persoane, ci este mai degrab─â un proces pe care o fiin╚Ť─â uman─â ├«l poate realiza ├«n interiorul ei prin discern─âm├ónt ╚Öi dedicare. ÔÇ×Iubirea pentru to╚Ťi ╚Öi pentru toateÔÇč este esen╚Ťial─â, dar nu suficient─â pentru ini╚Ťiere. ├Än misterele cre╚Ötine bazate pe Iisus interior, sunt dezvoltate trei capacit─â╚Ťi superioare ├«n conjunc╚Ťie una cu cealalt─â: a ├«n╚Ťelege, a iubi ╚Öi a servi. ├Än╚Ťelegerea ╚Öi slujirea sunt inseparabile; rela╚Ťia lor este simbolizat─â ├«n povestea celor dou─â surori, Maria ╚Öi Marta din Betania, despre care se spune:
Pe c├ónd mergeau ei, El a intrat ├«ntr-un sat, ╚Öi o femeie pe nume Marta L-a primit ├«n casa ei. Ea avea o sor─â pe nume Maria, care ╚Öedea ╚Öi ea la picioarele lui Iisus ╚Öi asculta cuvintele Lui. Dar Marta era ├«mpov─ârat─â de mult─â slujb─â ╚Öi a venit la El, zic├ónd: ÔÇ×Doamne, nu-╚Üi pas─â c─â sora mea m-a l─âsat s─â slujesc singur─â? Porunce╚Öte-i, a╚Öadar, ca s─â m─â ajuteÔÇč. Iisus i-a r─âspuns: ÔÇ×Marta, Marta, tu e╚Öti grijulie ╚Öi tulburat─â de multe lucruri, dar un singur lucru este de trebuin╚Ť─â, iar Maria ╚Öi-a ales partea cea bun─â, care nu va fi luat─â de la eaÔÇč.
Evanghelia celor Doisprezece Apostoli 35: 9-11
De obicei, aceast─â poveste simbolic─â este considerat─â ca un sfat de a da prioritate vie╚Ťii interioare, ÔÇ×m├ónc─ârii ╚Öi b─âuturii care nu pierÔÇč. Dar dac─â ne d─âm seama c─â Marta ╚Öi Maria tr─âiesc ├«n ÔÇ×aceea╚Öi cas─âÔÇč, ├«ntr-un microcosmos, atunci o putem vedea pe Maria ca fiind ÔÇ×noua ├«n╚ŤelegereÔÇč ╚Öi pe sora ei, Marta, ca fiind ÔÇ×noua slujireÔÇč; astfel se dezv─âluie o perspectiv─â complet nou─â. O cale spiritual─â bazat─â pe Iisus interior este o cale individual─â care se parcurge, totu╚Öi, ├«ntr-o continu─â con╚Ötientizare a unit─â╚Ťii. Dar este, de asemenea, o cale care poate conduce uneori o persoan─â la disperare ╚Öi la ├«ndoieli profunde, deoarece fiecare pas ├«nainte, f─âcut cu greu, este de obicei precedat de ceea ce pare a fi trei pa╚Öi ├«napoi.
Cu toate acestea, puterea invizibil─â a c─âii gnostice const─â ├«n faptul c─â puterea de lumin─â a sufletului, care se elibereaz─â ├«n timp ce se str─âduie╚Öte s─â avanseze la fiecare pas, devine imediat disponibil─â tuturor ╚Öi tuturor lucrurilor. Fiecare pas ├«nainte individual f─âcut de o fiin╚Ť─â uman─â ├«nseamn─â un pas ├«nainte pentru ├«ntreaga crea╚Ťie, care a╚Öteapt─â s─â se ├«nt├ómple acest lucru. Aceasta este slujirea ├«n sens gnostic. Iar sarcina de slujire a Martei, poate fi ├«ndeplinit─â ├«n mod corespunz─âtor doar atunci c├ónd este ├«nso╚Ťit─â de sarcina surorii sale, ÔÇ×├«n╚Ťelegerea clar─âÔÇč a Mariei. Maria st─â la picioarele lui Iisus. Expresia ÔÇ×st├ónd la picioarele luiÔÇŽÔÇč este un termen universal pentru ÔÇ×a fi ├«nv─â╚ŤatÔÇč. ├Än mod similar, cuv├óntul ‘Upanishad’ ├«nseamn─â literalmente ‘a╚Öezat l├óng─âÔÇŽ’, ├«n sensul unui elev care st─â la picioarele maestrului. Maria simbolizeaz─â persoana care urmeaz─â calea ini╚Ťierii, dob├óndind cuno╚Ötin╚Ťe ╚Öi experien╚Ť─â ├«n cadrul unei tradi╚Ťii spirituale vii.
Aceast─â Maria corespunde for╚Ťei de lumin─â a celor ╚śapte Spirite care curge ├«n ÔÇ×╚Öarpele descendentÔÇč al sistemului ╚Öarpe-foc. Datorit─â transform─ârii chakrelor, orientarea natural─â ÔÇ×eu suntÔÇč este transformat─â ├«ntr-o orientare spre suflet. Sora ei, Martha, este persoana a c─ârei minte este cur─â╚Ťat─â ╚Öi ├«n care au loc mai multe purific─âri. For╚Ťa de lumin─â descendent─â a neutralizat par╚Ťial ╚Öarpele kundalini ├«ncol─âcit ├«n chakra r─âd─âcinii, sl─âbind astfel influen╚Ťa karmei. Martha poate, prin urmare, s─â serveasc─â din suflet. Martha reprezint─â for╚Ťa de lumin─â ├«n ÔÇ×╚Öarpele ascendentÔÇč. Cele dou─â surori, Marta ╚Öi Maria, au un frate, Laz─âr, care locuie╚Öte ╚Öi el ├«n casa lor. ╚śi el este un discipol al lui Iisus, noul suflet. Povestea voalat─â ╚Öi intrigant─â despre ├«nvierea
lui Laz─âr poate fi pus─â acum ├«ntr-o lumin─â cu totul nou─â. Aceast─â poveste nu este men╚Ťionat─â ├«n Evangheliile lui Matei, Marcu ╚Öi Luca, ci doar ├«n capitolul 11 din Evanghelia lui Ioan – cea mai gnostic─â evanghelie din Biblie – ╚Öi ├«n capitolul 56 din Evanghelia celor Doisprezece Apostoli. Laz─âr ╚Öi surorile sale, Marta ╚Öi Maria, locuiesc ├«n satul Betania, care ├«nseamn─â cas─â de smochine sau cas─â a mizeriei ╚Öi a s─âr─âciei. Smochinul este un simbol al ini╚Ťierii ╚Öi al trezirii; ÔÇ×mizeria ╚Öi s─âr─âciaÔÇč se refer─â la starea deteriorat─â a microcosmosului. Ei locuiesc ├«n acea cas─â. Iar Iisus vine s─â-i viziteze acolo.
Cre╚Ötinismul ezoteric consider─â c─â Evangheliile sunt reprezent─âri simbolice ale unor evenimente spirituale interioare. ├Än timp ce Maria ╚Öi Marta corespund fluxurilor energetice gnostice din cei doi ╚Öerpi din dreapta ╚Öi din st├ónga m─âduvei spin─ârii, fratele lor, Laz─âr, simbolizeaz─â coloana central─â ╚Öarpe-foc din m─âduva spin─ârii. Pe calea rena╚Öterii sufletului, vitalitatea ╚Öarpelui-foc biologic, care se concentreaz─â ├«n mod natural pe autoconservare, se diminueaz─â. De aceea se spune c─â Laz─âr este bolnav ╚Öi muribund. ╚śi dac─â noul flux gnostic de putere a fost restabilit datorit─â muncii Mariei ╚Öi Martei, vechiul foc al con╚Ötiin╚Ťei a murit ├«n cele din urm─â. Endura a avut loc atunci. ├Äntregul corp a fost purificat ╚Öi preg─âtit ├«n a╚Öa m─âsur─â ├«nc├ót for╚Ťa de lumin─â gnostic─â poate deveni activ─â ╚Öi ├«n m─âduva spin─ârii.
Dac─â omul exterior se ini╚Ťiaz─â astfel ├«n for╚Ťele sufletului, ├«n Cel─âlalt din el, atunci vechiul foc de ╚Öarpe va face loc unui nou foc de ╚Öarpe ca con╚Ötiin╚Ť─â central─â. Vechiul ╚Öarpe moare ╚Öi un nou ╚Öarpe se ridic─â. Astfel, Laz─âr este ├«nviat din mor╚Ťi de c─âtre Iisus, prin lumina sufletului. Dac─â noul flux triplu al focului ╚Öarpelui a fost restabilit, atunci poate fi construit ╚Öi corpul de ├«nviere. C─âci este o lege a naturii c─â un c├ómp de energie se ridic─â ca un corp ├«n jurul fiec─ârui curent, ├«ntr-un mod asem─ân─âtor cu lumina care eman─â dintr-un bec. Un nou corp astral ├«╚Öi are originea ├«n noul curent de foc-╚Öarpe. Acesta este ÔÇ×mantia IubiriiÔÇč.
Acesta este cel de-al treilea mister. ÔÇ×MoarteaÔÇč microcosmosului este dep─â╚Öit─â, desfiin╚Ťat─â, iar morm├óntul este g─âsit gol. Capacit─â╚Ťile ini╚Ťiale ale omului Adam-Eva devin din nou active ╚Öi, prin experien╚Ťa vie, este recunoscut─â ├«ntreaga profunzime a mesajului lui Christos:
ÔÇ×Eu sunt ├«nvierea ╚Öi via╚Ťa; cel ce crede ├«n Mine, chiar dac─â ar fi mort, va tr─âi. Eu sunt Calea, Adev─ârul ╚Öi Via╚Ťa, ╚Öi oricine tr─âie╚Öte ╚Öi crede ├«n Mine nu va muri niciodat─âÔÇč.
Evanghelia celor Doisprezece Apostoli 56:10