L─éS├éND SPIRITUL, SUFLETUL ╚śI TRUPUL S─é DEVIN─é UNA

Timp de multe secole, creștinismul a sărbătorit Crăciunul, Paștele și Rusaliilepentru a comemora evenimentele cheie descrise în Noul Testament al Bibliei.

Acestea pot fi v─âzute ca evenimente istorice, dar ╚Öi ca pietre de hotar pe o cale spiritual─â gnostic─â pe care noi, ca fiin╚Ťe umane, o putem urma, ├«n via╚Ťa noastr─â de zi cu zi. Aceste trei s─ârb─âtori pot fi ├«n╚Ťelese ca fiind cele trei etape ale c─âii noastre interioare, descrise ca Formare – Reformare – Transformare,
sau ca omid─â – pup─â – fluture.

Primul modul din aceast─â serie, ÔÇ×Cr─âciunul SpiritualÔÇč, abordeaz─â semnifica╚Ťia ezoteric─â a Cr─âciunului: na╚Öterea luminii ├«n fiin╚Ťa uman─â. Este na╚Öterea unei fiin╚Ťe noi, interioare. Cel de-al doilea modul, ÔÇ×Pa╚Ötele SpiritualÔÇč, se concentreaz─â asupra ├«nvierii noii fiin╚Ťe interioare.

Cel de-al treilea modul ÔÇ×Rusaliile SpiritualeÔÇč abordeaz─â realitatea puterii eliberatoare a Spiritului Sf├ónt ╚Öi vindec─âtor. Spiritul Sf├ónt este o putere septupl─â, nep─âm├óntean─â, prin care se poate realiza esen╚Ťa ╚Öi chemarea ├«nalt─â de a deveni o fiin╚Ť─â uman─â adev─ârat─â.

Acest al treilea modul ÔÇ×Rusaliile SpiritualeÔÇč are ca scop aprofundarea cuno╚Ötin╚Ťelor din modulele anterioare ÔÇ×Cr─âciunul SpiritualÔÇč ╚Öi ÔÇ×Pa╚Ötele SpiritualÔÇč, de╚Öi nu este necesar s─â le fi citit mai ├«nt├ói.

Ca ╚Öi ├«n cazul ÔÇ×Pa╚Ötelui SpiritualÔÇč, reflec╚Ťiile din ÔÇ×Rusaliile SpiritualeÔÇč se bazeaz─â pe Evanghelia celor Doisprezece Apostoli de Gideon Jasper Ouseley.

Aceast─â evanghelie este mai extins─â dec├ót evangheliile din Biblie ╚Öi se adreseaz─â mai mult fiin╚Ťei interioare, Celuilalt interior.

Fiin╚Ťei ÔÇ×exterioareÔÇč, fiin╚Ťei umane care este legat─â de lumea material─â cu toate sim╚Ťurile ╚Öi facult─â╚Ťile sale, i se ofer─â astfel o percep╚Ťie interioar─â, o perspectiv─â asupra unei alte realit─â╚Ťi.

În capitolul 91 al Evangheliei celor Doisprezece Apostoli, Iisus le spune discipolilor săi:

├Ämp─âr─â╚Ťia Cerurilor este ├«n─âuntrul vostru. Dar vine vremea c├ónd ceea ce este ├«n─âuntru se va manifesta ├«n afar─â, pentru binele lumii.

Evanghelia celor Doisprezece Apostoli 91: 3

Cre╚Ötinismul, a╚Öa cum ├«l cunoa╚Ötem noi din diferitele confesiuni, a separat povestirile evanghelice de via╚Ťa interioar─â a fiin╚Ťelor umane. Nara╚Ťiunile unice ╚Öi misterioase au fost plasate ├«ntr-un trecut inaccesibil, astfel ├«nc├ót eliberarea a devenit o promisiune pentru viitor, urm├ónd vie╚Ťii p─âm├ónte╚Öti ╚Öi realizabil─â doar ├«n anumite condi╚Ťii. ├Än acest fel, ac╚Ťiunile noastre prezente au devenit axate pe o eliberare viitoare.

Dar exist─â, de asemenea, un cre╚Ötinism interior care se concentreaz─â asupra eliber─ârii ├«n momentul ÔÇ×acumÔÇč. Multe genera╚Ťii ╚Öi secole de tradi╚Ťii cre╚Ötine au plantat semin╚Ťele unui adev─âr interior ├«n fiin╚Ťele umane. Fiecare poveste, fiecare personaj din Evanghelii reprezint─â un adev─âr universal care este ad├ónc gravat ├«n memoria naturii, ├«n ├«nregistr─ârile akashice.

Fiecare aspect al limbii sfinte este o s─âm├ón╚Ť─â de lumin─â care este sem─ânat─â ├«n fiecare fiin╚Ť─â uman─â care o ascult─â sau o cite╚Öte. Aceste semin╚Ťe de lumin─â se afl─â literalmente ├«n s├óngele nostru ╚Öi ├«╚Öi vor dezv─âlui adev─ârul de ├«ndat─â ce ne vom orienta ├«n interior pentru a c─âuta eliberarea din captivitatea acestei lumi materiale.

Creștinismul interior a fost întotdeauna prezent, ca un flux de lumină care este legat în mod inextricabil de creștinismul exterior. În anumite momente, puterea lui s-a manifestat în prim-plan și a devenit vizibilă la anumite persoane sau grupuri. Cu toate acestea, cel mai adesea, curentul interior de lumină a curs prin istorie ascuns în fundal.

Dar s-a manifestat întotdeauna în inimile, capetele și mâinile oamenilor.

├Än acest context, ne putem g├óndi la cre╚Ötinismul irlandez antic, la maniheeni, la bogomili, la catari ╚Öi la rozacrucieni. Curentul cre╚Ötinismului interior va fi ├«ntotdeauna g─âsit de cei care ├«l caut─â ╚Öi s-au maturizat p├ón─â la el prin experien╚Ťa de via╚Ť─â.

Căci creștinismul exterior, prin curentul său interior, se conectează, fără să știe, cu subconștientul uman.

Religia ├«nseamn─â literalmente ÔÇ×a reconectaÔÇč (re – din nou, ligare – a conecta): reconectarea orizontal─â (p─âm├ónteasc─â) la verticala (cereasc─â).

La ├«nceputurile sale, cre╚Ötinismul a avut caracterul unei ╚Öcoli de mistere. ├Äntr-o ╚Öcoal─â de mistere, elevii sunt ghida╚Ťi pe o cale de cre╚Ötere interioar─â ╚Öi de cunoa╚Ötere de sine pentru a ajunge la o re├«nnoire complet─â a vie╚Ťii. Cei care urmeaz─â o astfel de cale de ini╚Ťiere devin oameni complet diferi╚Ťi. Aspecte ╚Öi niveluri de con╚Ötiin╚Ť─â care au fost adormite ├«n microcosmosul uman pentru o lung─â perioad─â de timp sunt trezite ╚Öi se dezvolt─â treptat.

Fiin╚Ťa uman─â din timpurile moderne difer─â foarte mult de cea de acum 2000 de ani. De-a lungul secolelor, omenirea a dob├óndit multe experien╚Ťe, inclusiv cele ale cre╚Ötinismului. Aceste experien╚Ťe sunt stocate ├«n subcon╚Ötientul colectiv ╚Öi, prin urmare, fac parte din fondul general al experien╚Ťei umane.

Mul╚Ťi oameni au g─âsit cre╚Öterea interioar─â ╚Öi cunoa╚Öterea de sine ├«n ╚Öcolile cosmice de mistere, baz├óndu-se at├ót pe acest fond colectiv de experien╚Ť─â, c├ót ╚Öi pe propria karm─â individual─â ╚Öi pe experien╚Ťa de via╚Ť─â. Ei caut─â adev─ârul, via╚Ťa real─â ╚Öi au o dorin╚Ť─â profund─â de a ├«n╚Ťelege semnifica╚Ťia interioar─â a nara╚Ťiunilor biblice familiare. Ei doresc s─â se realizeze prin intui╚Ťie ╚Öi dorin╚Ť─â, s─â reflecte divinul din ei ├«n╚Öi╚Öi.

În Evanghelia apocrifă a lui Toma, Iisus spune:

Acum, când vedeţi asemănarea voastră vă bucuraţi, iar când vă veţi vedea chipurile, cele care au luat fiinţă la începutul vostru, care nici nu mor, nici nu se arată, cum veţi putea îndura?

Evanghelia lui Toma, zicerea 84

Semin╚Ťele cu semn─âtur─â cre╚Ötin─â care au fost sem─ânate ├«n trecut pot ├«ncol╚Ťi acum cu milioanele, cresc├ónd ├«n copaci puternici care dau roade, roadele Spiritului. ├Än Scrisoarea c─âtre Galateni, apostolul Pavel le nume╚Öte: iubire, bucurie, pace, r─âbdare, bun─âtate, amabilitate, credin╚Ť─â, bl├ónde╚Ťe ╚Öi st─âp├ónire de sine. (Galateni 5: 22-23)

├Än capitolul 95 din Evanghelia celor Doisprezece Apostoli, Iisus profe╚Ťe╚Öte:

Dar vine vremea c├ónd vr─âjma╚Öii adev─ârului ╚Öi ai drept─â╚Ťii vor st─âp├óni ├«n Numele Meu, pun├ónd drept doctrine ale Mele p─ârerile oamenilor, ├«nv─â╚Ť├ónd ├«n Numele Meu ceea ce Eu nu am ├«nv─â╚Ťat ╚Öi ├«ntunec├ónd prin tradi╚Ťiile lor multe din cele ce am ├«nv─â╚Ťat.

Dar ave╚Ťi curaj, pentru c─â va veni ╚Öi timpul c├ónd adev─ârul pe care l-au ascuns ei se va manifesta, ╚Öi lumina va str─âluci, iar ├«ntunericul va trece, ╚Öi se va stabili adev─ârata ├«mp─âr─â╚Ťie care va fi ├«n lume, dar nu din ea; ╚Öi Cuv├óntul drept─â╚Ťii ╚Öi al dragostei va ie╚Öi din Centru, cetatea sf├ónt─â a Muntelui Sionului, iar Muntele care este ├«n ╚Ťara Egiptului va fi cunoscut ca un altar de m─ârturie pentru Domnul.

Evanghelia celor Doisprezece Apostoli 95:3-4

Prin Egipt nu se ├«n╚Ťelege aici ╚Ťinutul Nilului din Africa de Nord, ci mai degrab─â lumea material─â cu ciclurile sale repetate de r─âs─ârit, str─âlucire ╚Öi dispari╚Ťie. Este lumea ├«n care tr─âim ca personalit─â╚Ťi, dar ├«n care sufletul nostru se afl─â ├«n exil. Este chemarea cre╚Ötin─â a acestui timp de a ne conduce sufletul, pe Iisus cel interior, afar─â din sclavie ╚Öi ├«n libertatea p─âm├óntului promis.

Ora╚Öul Sf├ónt de pe muntele Sion este Ierusalimul. Din punct de vedere geografic, Ierusalimul nu se afl─â ├«n Egipt, ci ├«n Israel, fosta Palestina, care este considerat─â ╚Üara F─âg─âduin╚Ťei ├«n cartea Exodului. Aceste referin╚Ťe sunt date ├«n limbajul misterelor, deoarece ÔÇ×Cetatea Sf├ónt─â de pe muntele SionÔÇč se refer─â la c├ómpul vie╚Ťii care este numit ÔÇ×Noul IerusalimÔÇč ├«n cartea Apocalipsei.

Aceast─â ├«mp─âr─â╚Ťie a sufletului este un c├ómp energetic vindec─âtor de o vibra╚Ťie mult mai ├«nalt─â dec├ót c├ómpul nostru de via╚Ť─â p─âm├óntesc, dar nu poate fi perceput de sim╚Ťurile noastre obi╚Önuite sau de instrumente sofisticate. Cu toate acestea, aceast─â ├«mp─âra╚Ťie este complet accesibil─â prin intermediul c─âii interioare, Calea Regal─â.

Rozacrucienii din secolul al XVII-lea vorbeau despre casa Spiritului Sf├ónt. ├Än primul lor manifest Fama Fraternitatis R.C. din 1614, ei declarau: ÔÇ×cl─âdirea noastr─â va r─âm├óne pentru totdeauna neatins─â, indestructibil─â, invizibil─â ╚Öi total ascuns─â de lumea reaÔÇč.

C├ónd o persoan─â adoarme av├ónd orientarea corect─â a sufletului, atunci sufletul poate ÔÇ×urca ├«n Cetatea Sf├ónt─â de pe muntele SionÔÇč.

├Än senin─âtatea acestui c├ómp de via╚Ť─â, sufletul cap─ât─â putere ╚Öi cunoa╚Ötere pentru a ghida fiin╚Ťa exterioar─â pe calea sa spiritual─â ├«n timpul vie╚Ťii de zi. Apoi, somnul trupului este via╚Ťa de veghe a sufletului.

De aceea, ├«n urm─âtoarele opt zile, ar fi util s─â ne concentr─âm seara asupra nara╚Ťiunii evanghelice, iar ├«n diminea╚Ťa urm─âtoare s─â citim ╚Öi s─â lu─âm ├«n considerare reflec╚Ťiile bazate pe aceast─â nara╚Ťiune.

Astfel, sufletul, Iisus cel interior, poate deveni puntea dintre lumea spiritului ╚Öi lumea trupului – lumea materiei.

Mai ales din acest motiv, Iisus spune:

├Ämp─âr─â╚Ťia Cerurilor este ├«n─âuntrul vostru. Dar vine vremea c├ónd ceea ce este ├«n─âuntru se va manifesta ├«n afar─â, pentru binele lumii.

Evanghelia celor Doisprezece Apostoli 91: 3