CINA CEA DE TAINĂ ȘI SPĂLAREA PICIOARELOR

Capitolele 75 și 76 din Evanghelia celor Doisprezece Apostoli

Seara, Stăpânul a intrat în casă, iar împreună cu El s-au adunat cei Doisprezece și tovarășii lor: Petru, Iacov, Toma, Ioan, Simon, Matei, Andrei, Natanael, Iacov, Tadeu, Iuda, Filip și tovarășii lor (și mai era și Iuda Iscarioteanul, care a fost numărat de către oameni împreună cu cei doisprezece până la vremea când avea să fie dat de gol). Toți erau îmbrăcați în veșminte de in alb, curat și limpede, căci inul este dreptatea sfinților; și fiecare avea culoarea seminției sale.

Dar Învățătorul era îmbrăcat în haina Sa albă și curată, complet albă, fără cusătură și fără pată. Ei se certau între ei pentru a ști care dintre ei să fie socotit cel mai mare; de aceea le-a spus: „Cel mai mare dintre voi să fie cel care slujeșteʺ. Iisus a spus: „Dorința este să mănânc acest Paște cu voi, înainte de a suferi, pentru a stabili memorialul Oblației mele pentru slujirea și mântuirea tuturor. Căci iată că vine ceasul în care Fiul Omului va fi predat în mâinile păcătoșilorʺ.

Unul dintre cei doisprezece i-a zis: „Doamne, eu sunt?ʺ Iar el a răspuns: „Cel căruia îi dau pâinea înmuiată în vin, acela esteʺ. Iscarioteanul i-a zis: „Învățătorule, iată azimele, vinul amestecat, untdelemnul și ierburile, dar unde este mielul pe care l-a poruncit Moise?ʺ. (Căci Iuda cumpărase mielul, dar Iisus interzisese să fie ucis). Ioan a vorbit în Spirit și a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Păstorul cel bun care își dă viața pentru oiʺ.

Și Iuda s-a tulburat la aceste cuvinte, căci știa că el avea să-L trădeze. Dar iarăși a zis Iuda: „Învățătorule, nu este scris în lege că trebuie înjunghiat un miel pentru Paște înăuntrul porților?ʺ.

Iar Iisus a răspuns: „Dacă Eu voi fi înălțat pe cruce, atunci, într-adevăr, mielul va fi înjunghiat, dar vai de cel prin care va fi dat în mâinile ucigașilor; mai bine pentru el ar fi fost să nu se fi născut. Adevărat vă spun vouă că pentru aceasta am venit în lume, ca să desființez toate jertfele de sânge și mâncarea cărnii de animale și de păsări care sunt ucise de oameni. La început, Dumnezeu a dat tuturor roadele pomilor, semințele și ierburile pentru hrană, dar cei care s-au iubit pe ei înșiși mai mult decât pe Dumnezeu sau pe semenii lor, și-au stricat căile și au adus boli în trupurile lor și au umplut pământul de pofte și de violență. Așadar, nu prin vărsarea de sânge nevinovat, ci prin trăirea unei vieți drepte, veți găsi pacea lui Dumnezeu. Mă numiți Christosul lui Dumnezeu și bine ziceți, căci Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Umblați pe Cale și veți găsi pe Dumnezeu. Căutați Adevărul și Adevărul vă va face liberi. Trăiți în Viață și nu veți vedea moartea. Toate lucrurile sunt vii în Dumnezeu, iar Spiritul lui Dumnezeu umple toate lucrurile. Păstrați poruncile. Iubește pe Dumnezeul tău din toată inima ta și iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți. De acestea atârnă toată legea și profeții. Și suma legii este aceasta – Nu face altora ceea ce n-ai vrea să-ți facă alții. Fă altora ceea ce ai vrea să-ți facă alții ție. Fericiți cei care respectă această lege, căci Dumnezeu se manifestă în toate creaturile. Toate creaturile trăiesc în Dumnezeu, iar Dumnezeu este ascuns în eleʺ.

După aceste lucruri, Iisus a înmuiat pâinea și a dat-o lui Iuda Iscarioteanul, zicând: „Cee ce vrei să faci, fă repedeʺ. Atunci el, primind pâinea, a ieșit îndată și s-a făcut lumină. După ce Iuda Iscarioteanul a ieșit, Iisus a zis: „Acum Fiul omului este slăvit între cei doisprezece ai săi și Dumnezeu este slăvit în El. Și adevărat vă spun vouă: cei ce vă primesc pe voi mă primesc pe mine și cei ce mă primesc pe mine îl primesc pe Tatăl-Mamă care m-a trimis, iar voi, care ați fost credincioși adevărului, veți ședea pe douăsprezece tronuri, judecând cele douăsprezece seminții ale lui Israelʺ.

Cineva i-a spus: „Doamne, în acest timp vei reda împărăția lui Israel?ʺ. Iar Iisus a spus: „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta și nici tot Israelul care se numește Israel. Cei din orice națiune care nu se spurcă prin cruzime, care sunt drepți, care iubesc mila, care respectă toate lucrările lui Dumnezeu și care dau ajutor tuturor celor slabi și asupriți – aceia sunt Israelul lui Dumnezeuʺ.

Cina pascală fiind încheiată, s-au aprins luminile, căci era seară. Iisus s-a ridicat de la masă, și-a dat la o parte haina și și-a înfășurat un prosop în jurul taliei; apoi, turnând apă într-un lighean, a spălat picioarele fiecăruia dintre cei doisprezece apostoli și le-a șters cu prosopul care era înfășurat în jurul lui. Unul dintre ei a spus: „Doamne, nu îmi vei spăla picioareleʺ. Iisus a spus: „Dacă nu vă spăl, nu aveți părtășie cu Mineʺ. Iar el a răspuns: „Doamne, nu-mi spăla numai picioarele, ci și capul și mâinileʺ.

El i-a spus: „Cei care au fost spălați, nu trebuie decât să se spele pe picioare și sunt curați peste totʺ. Apoi, îmbrăcându-se cu haina de deasupra, de in alb și curat, fără pată și fără cusătură, a șezut la masă și le-a zis: „Știți ce v-am făcut? Voi Mă numiți Domn și Stăpân și dacă deci Domnul și Stăpânul vostru v-a spălat picioarele, trebuie să vă spălați și voi picioarele unii altora.

Căci Eu v-am dat această pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, așa să faceți și voi altora. Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiți unii pe alții și toate făpturile lui Dumnezeu. Iubirea este împlinirea legii. Iubirea este de la Dumnezeu, iar Dumnezeu este iubire. Cine nu iubește, nu-L cunoaște pe Dumnezeu. Acum sunteți curați prin cuvântul pe care vi l-am spus. Prin aceasta vor cunoaște toți oamenii că sunteți ucenicii mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții și veți arăta milă și iubire față de toate făpturile lui Dumnezeu, mai ales față de cei slabi și asupriți și care suferă nedreptate.

Căci tot pământul este plin de locuri întunecate de cruzime, de durere și de suferință din cauza egoismului și a ignoranței omului. Eu vă spun: iubiți-i pe dușmanii voștri, binecuvântați-i pe cei care vă blestemă și dați-le lumină pentru întunericul lor, iar spiritul iubirii să locuiască în inimile voastre și să fie din belșug pentru toți. Vă spun din nou: iubiți-vă unii pe alții și toată creația lui Dumnezeu. Când a terminat, ei au spus: „Binecuvântat fie Dumnezeuʺ.

Atunci el și-a ridicat glasul, iar ei i s-au alăturat, zicând: „Cum însetează cerbul după apă curgătoare, așa însetează sufletul meu după Tine, Dumnezeule‟. Și după ce au terminat, unul i-a adus un focar de tămâie plin de cărbuni aprinși, iar el a aruncat pe el tămâie, chiar tămâia pe care i-o dăduse mama sa în ziua manifestării sale, și dulceața mirosului a umplut încăperea.

Apoi Iisus, așezând înaintea lui platoul, iar în spatele lui potirul și ridicându- și ochii spre cer, a mulțumit pentru bunătatea lui Dumnezeu în toate și pentru toți, după care a luat în mâinile sale azimele și le-a binecuvântat; vinul, de asemenea, amestecat cu apă și l-a binecuvântat; cântând Invocarea Sfântului Nume septuplu, chemând pe Tatăl-Mamă de trei ori Sfânt, din ceruri, să trimită Spiritul Sfânt și să facă ca pâinea să fie trupul său, adică Trupul lui Christos, iar rodul viței de vie să fie Sângele său, adică Sângele lui Christos, pentru iertarea păcatelor și viața veșnică, pentru toți cei ce ascultă de Evanghelie.

Apoi, ridicând Oblația spre cer, a zis: „Fiul, care este și Fiica Omului, este ridicat de pe pământ și așa voi ridica la Mine toți oamenii; atunci se va cunoaște de către popor că Eu sunt trimis de Dumnezeu‟. Acestea fiind făcute, Iisus a rostit aceste cuvinte, ridicându-și ochii spre cer.

„Abba Amma, a sosit ceasul; slăvește pe Fiul Tău, ca Fiul Tău să fie slăvit în Tine. Da, Tu m-ai slăvit, mi-ai umplut inima de foc, ai pus lămpi la dreapta și la stânga mea, pentru ca nicio parte a ființei mele să nu fie fără lumină.

Iubirea Ta strălucește la dreapta mea și la stânga mea, pentru ca nicio parte a ființei mele să nu rămână fără lumină. Iubirea Ta strălucește pe mâna mea dreaptă și Înțelepciunea Ta pe stânga mea. Iubirea Ta, Înțelepciunea Ta, Puterea Ta se manifestă în mine. Te-am proslăvit pe pământ, am terminat lucrarea pe care mi-ai dat-o să o fac. Sfinte, păzește prin Numele Tău pe cei Doisprezece și pe tovarășii lor pe care mi i-ai dat, pentru ca ei să fie Una, așa cum și noi suntem Una. Cât timp am fost cu ei în lume, i-am păstrat în Numele Tău, și niciunul dintre ei nu s-a pierdut; căci cel care a plecat de la noi nu era dintre noi; totuși, mă rog pentru el ca să fie restaurat. Tată- Mamă, iartă-l, căci nu știe ce face. Și acum vin la Tine și aceste lucruri le spun în lume, ca să aibă bucuria mea împlinită în ei înșiși. Eu le dau cuvântul Tău, iar lumea îi urăște pentru că nu sunt din lume, așa cum nici eu nu sunt din lume. Nu Te rog să-i scoți din lume, ci să-i păzești de rău, cât timp sunt în lume. Sfințește-i prin adevărul Tău. Cuvântul Tău este Adevărul. După cum Tu m-ai trimis în lume, așa și eu îi trimit pe ei în lume și, pentru ei, mă sfințesc pe mine însumi, ca și ei să fie sfințiți prin Adevăr. Și nu mă rog nici numai pentru aceștia, ci pentru toți cei ce se vor adăuga la numărul lor, și pentru cei doi și șaptezeci pe care i-am trimis; da, și pentru toți cei ce vor crede în Adevăr prin cuvântul Tău, ca și ei să fie una, precum Tu, Preasfinte, ești în mine și eu în Tine; ca și ei să fie una în Tine, ca să știe lumea că Tu m-ai trimis. Sfinte Părinte, îmi doresc ca aceia pe care mi i-ai dat Tu, da, toți cei vii, să fie cu mine acolo unde sunt eu, ca să se împărtășească de slava mea pe care mi-o dai, căci Tu mă iubești în toate și toate în mine, de mai înainte de întemeierea lumii. Lumea nu Te-a cunoscut pe Tine în dreptatea Ta, dar eu Te cunosc pe Tine, și aceștia știu că Tu m-ai trimis. Le-am vestit lor Numele Tău, pentru ca dragostea cu care m-ai iubit Tu pe mine să fie în ei și de la ei să abunde, până la toate făpturile Tale, da, până la toate‟.

Aceste cuvinte fiind terminate, au ridicat cu toții glasul împreună cu el și s-au rugat așa cum i-a învățat el, zicând: „Tatăl nostru-Tatăl nostru, Care ești deasupra și înăuntru, Sfințească-se numele Tău cel sfânt, în Buna Treime. În Înțelepciune, Iubire și Echitate, Vie împărăția Ta să vină la toți. Voia Ta cea sfântă să se facă întotdeauna, ca în Ceruri, așa și pe Pământ. Dă-ne zi de zi să ne împărtășim din Pâinea Ta cea sfântă și din rodul Viței Tale celei vii. Așa cum noi căutăm să-i desăvârșim pe alții, așa desăvârșește- ne și pe noi în Christosul Tău. Arată asupra noastră bunătatea Ta, pentru ca și noi să arătăm altora aceeași bunătate. În ceasul încercării, izbăvește-ne de rău, căci a Ta este Împărăția, Puterea și Slava. Din veacul veacurilor, acum și în veacul veacurilor. Amin.‟

Apoi, Stăpânul nostru a luat pâinea sfântă și a frânt-o, iar rodul viței de vie, de asemenea, l-a amestecat și, după ce le-a binecuvântat și sfințit pe amândouă, aruncând o părticică din pâine în pahar, a binecuvântat sfânta unire. Apoi a dat pâinea pe care o sfințise ucenicilor Săi, zicând: „Mâncați, căci acesta este trupul Meu, trupul lui Christos, care se dă pentru mântuirea sufletului și a trupului‟.

La fel, le-a dat și rodul viței de vie pe care îl sfințise, zicându-le: „Beți, căci acesta este sângele Meu, sângele lui Christos, care se varsă pentru voi și pentru mulți, pentru mântuirea sufletului și a trupuluiʺ. Și după ce s-au împărtășit toți, le-a zis: „De câte ori vă veți aduna în numele meu, aduceți această jertfă în amintirea mea, pâinea vieții veșnice și vinul mântuirii veșnice; mâncați și beți din ea cu inimă curată și veți primi din substanța și viața lui Dumnezeu care locuiește în mineʺ.

După ce au cântat un imn, Iisus s-a ridicat în picioare în mijlocul apostolilor săi și, mergând la cel care era Centrul lor, ca într-un dans solemn, s-au bucurat în el. Apoi a ieșit pe Muntele Măslinilor, iar ucenicii săi l-au urmat. Iuda Iscarioteanul se dusese la casa lui Caiafa și i-a spus: „Iată că a sărbătorit Paștele înăuntrul porților, cu Mazza în loc de miel. Eu, într-adevăr, am cumpărat un miel, dar el a interzis să fie înjunghiat, iar omul de la care l-am cumpărat este martorʺ.

Atunci Caiafa și-a rupt hainele și a zis: „Cu adevărat, acesta este un Paște din Legea lui Moise. El a săvârșit fapta care este vrednică de moarte, căci este o încălcare grea a Legii. Ce nevoie de altă mărturie? Da, chiar acum doi tâlhari au pătruns în templu și au furat cartea legii, și acesta este sfârșitul învățăturii lui. Să spunem aceste lucruri oamenilor care îl urmează, căci ei se vor teme de autoritatea legiiʺ.

Unul dintre cei care stăteau de față când Iuda a ieșit, i-a spus: „Crezi că îl vor omorî?ʺ. Iuda a răspuns: „Nu, căci va face vreo faptă măreață ca să se elibereze din mâinile lor, căci atunci când cei din sinagoga din Capernaum s-au ridicat împotriva Lui și L-au dus pe vârful dealului ca să-L arunce cu capul în jos, El nu a trecut cu bine prin mijlocul lor? Cu siguranță va scăpa de ei și acum și se va proclama în mod deschis și va instaura Împărăția despre care a vorbitʺ.