Calea gnostic─â a Rozacrucii
O introducere în 12 explorări

V─â ur─âm bun venit la aceast─â Introducere ├«n Calea Gnostic─â a Rozacrucii de Aur, o oportunitate de a explora ╚Öi discuta despre ├«nv─â╚Ť─âturile universale ├«mp─ârt─â╚Öite de ╚ścoala Rozacrucii de Aur ╚Öi calea pe care o urmeaz─â elevii s─âi.

Po╚Ťi urm─âri aceste explor─âri acum ├«n ritmul t─âu ╚Öi la momentul care ╚Ťi se potrive╚Öte. V─â rug─âm s─â ne contacta╚Ťi pentru ├«ntreb─âri ╚Öi sunte╚Ťi binevenit s─â v─â al─âtura╚Ťi activit─â╚Ťilor noastre pentru membrii din ├«ntreaga lume!

Suntem aici pentru tine ╚Öi ├«╚Ťi dorim o c─âl─âtorie bun─â!

Partea a 2 a: Cunoașterea de sine

 Unul dintre punctele principale eviden╚Ťiate ├«n prima explorare a fost c─â, multe idei despre scopul vie╚Ťii umane se bazeaz─â pe o am─âgire, o concep╚Ťie fundamental gre╚Öit─â, pe ideea fals─â conform c─âreia fiin╚Ťa uman─â n─âscut─â ├«n natur─â este omul originar adev─ârat, c─â perfec╚Ťiunea poate fi g─âsit─â, ├«n aceast─â lume sau ├«n viitor. 

Am explicat c─â, de foarte multe ori, idealurile pentru care oamenii se str─âduiesc s─â le ating─â provin din atomul primordial, ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â a vie╚Ťii originare a fiin╚Ťei umane. Aceast─â r─âm─â╚Öi╚Ť─â este cea care d─â na╚Ötere reamintirii ╚Öi nelini╚Ötii interioare, adesea incon╚Ötient─â, cea care ne face s─â t├ónjim dup─â o via╚Ť─â f─âr─â conflicte, o via╚Ť─â de libertate, siguran╚Ť─â ╚Öi bun─âtate. Ne╚Ötiind adev─ârul despre aceast fapt, fiin╚Ťa muritoare ├«ncearc─â s─â realizeze aceast─â imagine ideal─â a unei fiin╚Ťe umane pure ├«n lumea perisabil─â (care include at├ót lumea material─â, c├ót ╚Öi cea de apoi). Cu toate acestea, din cauza legilor naturale care guverneaz─â lumea perisabil─â, toate aceste idealuri se dovedesc ├«n cele din urm─â a visuri imposibile. 

ÔÇ×Omule, cunoa╚Öte-te pe tine ├«nsu╚Ťi!ÔÇŁ Acest ├«ndemn, adresat ├«n antichitate umanit─â╚Ťii c─âut─âtoare, este prima cerin╚Ť─â pentru persoana care vrea s─â g─âseasc─â cuno╚Ötin╚Ťe eliberatoare. ╚śi nou─â ne este adresat acest ├«ndemn, drept ghid acum, c├ónd devenim mai con╚Ötien╚Ťi de ignoran╚Ťa noastr─â ╚Öi de imposibilitatea de a atinge perfec╚Ťiunea ├«n aceast─â lume. Cunoa╚Öterea real─â a st─ârii noastre de a fi ╚Öi a situa╚Ťiei care predomin─â ├«n lumea exterioar─â ne face s─â vedem c─â singurul pas urm─âtor posibil este o inversare total─â, interioar─â, o transformare a ├«ntregii noastre abord─âri fa╚Ť─â de via╚Ť─â ╚Öi a ├«ntregii noastre st─âri interioare. Acceptarea necesit─â╚Ťii acestei ├«ntoarceri fundamentale ne face s─â ne deschidem c─âtre for╚Ťele ajut─âtoare capabile s─â ne transforme ├«ntregul sistem de via╚Ť─â ╚Öi s─â-l pun─â pe calea eliber─ârii. 

A╚Öadar, pentru a-╚Ťi oferi informa╚Ťiile necesare, am dori s─â detaliem faptele de baz─â pe care le-am explicat despre lumea ├«n care tr─âim. Cunoa╚Öterea acestor fapte este esen╚Ťial─â dac─â dorim s─â ├«mplinim dorul primordial ├«n singurul mod posibil. 

Dup─â cum am spus ├«n ultima noastr─â prezentare, lumea ├«n care tr─âim este caracterizat─â de o variabilitate constant─â. Totul este supus legii cre╚Öterii, maturiz─ârii ╚Öi dec─âderii ╚Öi, prin urmare, mor╚Ťii. Acesta este motivul pentru care unii mari ├«nv─â╚Ť─âtori numesc aceast─â lume ÔÇ×natura mor╚ŤiiÔÇŁ. C─âci indiferent de valorile pe care le c─âut─âm, orice ├«ncerc─âm s─â ob╚Ťinem, nimic nu este sigur, nimic nu este de durat─â. Posesii, respect, putere, s─ân─âtate ╚Öi fericire ÔÇô totul trece. O persoan─â se poate str─âdui pentru cele mai nobile ╚Öi umane scopuri la nivel social, religios, ╚Ötiin╚Ťific sau artistic, dar mai devreme sau mai t├órziu orice realizare se va termina. Tot ceea ce ├«╚Öi are originea ├«n aceast─â lume trebuie s─â piar─â ├«n cele din urm─â. Ea este legea acestei naturi. 

Deci, exist─â ├«ntotdeauna doi poli, doi opu╚Öi care caracterizeaz─â ÔÇ×via╚ŤaÔÇŁ ├«n lumea noastr─â: na╚Öterea ╚Öi moartea, ziua ╚Öi noaptea, r─âzboiul ╚Öi pacea ╚Öi a╚Öa mai departe. Din acest motiv lumea noastr─â este numit─â ╚Öi lumea contrariilor, lumea dialectic─â. Tot ceea ce ia na╚Ötere aici, con╚Ťine deja ├«n el semin╚Ťele propriei distrugeri. De aceea nimic ├«n lumea noastr─â nu are via╚Ť─â ve╚Önic─â, nici m─âcar cel mai nobil, cel mai cultivat, cel mai sublim lucru imaginabil. De aceea, c├ónd fiin╚Ťele umane ├«ncearc─â s─â impun─â valori eterne vie╚Ťii p─âm├ónte╚Öti, suferin╚Ťa apare. 

Vezi c├ót de ilogic este s─â ├«ncerci s─â ocole╚Öti aceast─â lege inevitabil─â a naturii, s─â dore╚Öti s─â construie╚Öti o existen╚Ť─â nepieritoare, bun─â ╚Öi armonioas─â ├«ntr-o lume a c─ârei ╚Ťes─âtur─â este perisabilitatea? Vezi c├ót de lipsit de sens este s─â c─âu╚Ťi paradisul pierdut ├«ntr-un c├ómp al vie╚Ťii caracterizat de schimbarea continu─â? 

Mul╚Ťi oameni urm─âresc doar umbre. Ei vin, iar mai devreme sau mai t├órziu se ├«ntorc, ├«napoi la punctul de plecare. Acesta este modelul vie╚Ťii pe P─âm├ónt. ╚śi aceasta este tragedia tuturor: oamenii au at├ót de pu╚Ťine cuno╚Ötin╚Ťe ├«nc├ót, m├óna╚Ťi de acel sentiment puternic al dorului de acas─â, se confund─â cu Omul originar adev─ârat ╚Öi lucreaz─â ├«n materie de dragul lucrurilor perisabile. Ce vor s─â arate cu aceasta? Nimic. Aceast─â lume este lumea am─âgirii, o pseudoexisten╚Ť─â ├«n care fiin╚Ťa uman─â crede c─â ÔÇ×tr─âie╚ÖteÔÇŁ. Ea nu ╚Ötie altfel; existen╚Ťa a devenit un obicei. 

Deci, dac─â accept─âm c─â aceast─â lume a materiei vizibile este o lume a iluziei, mai putem oare s─â ne uit─âm la lumea de apoi pentru ├«mplinirea dorin╚Ťei primordiale? Se g─âse╚Öte oare o via╚Ť─â ve╚Önic─â ╚Öi fericit─â ├«n locul care este prezentat ca o perspectiv─â de at├ótea religii? 

Poate c─â ╚Öi tu crezi ├«ntr-o existen╚Ť─â etern─â dup─â moarte, ├«n rai sau ├«n iad. Dar, dac─â tu cau╚Ťi Adev─ârul, vei recunoa╚Öte c─â, credin╚Ťa ├«ntr-o via╚Ť─â ve╚Önic─â, ├«n via╚Ťa de apoi nu poate fi dec├ót o am─âgire. Ceea ce se crede c─â este via╚Ťa ve╚Önic─â, ÔÇ×de cealalt─â parteÔÇŁ, este doar o trecere. Acolo nu exist─â paradis durabil ╚Öi nici eternitate. Dincolo este domeniul ├«n care corpurile subtile ale fiin╚Ťei umane se dizolv─â dup─â moartea corpului s─âu material. Din acest motiv, lumea de dincolo este numit─â ╚Öi ÔÇ×sfera de reflec╚ŤieÔÇŁ. Ceea ce exist─â aici se reflect─â acolo. Via╚Ťa pe care oamenii o a╚Öteapt─â dup─â moarte ╚Öi care este descris─â de cei care au trecut printr-o ÔÇ×experien╚Ť─â aproape de moarteÔÇŁ este doar temporar─â, la fel ca via╚Ťa de aici, ╚Öi serve╚Öte ca o preg─âtire pentru o nou─â na╚Ötere, a unui nou sistem de via╚Ť─â uman. 

A╚Öadar, c├ómpurile vie╚Ťii experimentate ├«nainte ╚Öi dup─â moarte sunt dou─â jum─ât─â╚Ťi ale unuia ╚Öi aceluia╚Öi ordini natural. Este o ordine de natur─â dubl─â, iar via╚Ťa real─â nu se g─âse╚Öte ├«n niciuna dintre jum─ât─â╚Ťile sale. Existen╚Ťa se schimb─â doar de la o jum─âtate la cealalt─â ╚Öi ├«napoi, ├«n ciclul nesf├ór╚Öit al na╚Öterii ╚Öi mor╚Ťii. 

Acest lucru aduce ├«n aten╚Ťie conceptul de re├«ncarnare, de care ne vom ocupa mai t├órziu. Ideea pe care vrem s─â o subliniem aici este c─â via╚Ťa uman─â urmeaz─â un parcurs circular, care r─âm├óne ├«nchis ├«n domeniul timpului, unde via╚Ťa este ireal─â ╚Öi efemer─â. Acest parcurs circular se deruleaz─â de la leag─ân la morm├ónt ╚Öi de la morm├ónt la leag─ân. ├Än limbajul misterelor, aceast─â lume p─âm├ónteasc─â a dualit─â╚Ťii este ├«ntotdeauna denumit─â lumea c─âzut─â, scufundat─â. De aceea, Iisus a spus: ÔÇ×├Ämp─âr─â╚Ťia mea nu este din aceast─â lumeÔÇŁ. Limitat─â ├«n ciclul existen╚Ťei ├«n aceast─â lume scufundat─â, fiin╚Ťa uman─â caut─â. Dar ce caut─â, atunci? 

Omul caut─â o via╚Ť─â pe care adev─ârata Fiin╚Ť─â Uman─â a pierdut-o ├«ntr-un trecut atemporal. Dar, personalitatea p─âm├ónteasc─â nu cunoa╚Öte aceast─â via╚Ť─â originar─â. Nu este con╚Ötient─â de acea via╚Ť─â originar─â, din moment ce con╚Ötiin╚Ťa ei este doar rezultatul unei anumite combina╚Ťii de atomi. De aceea via╚Ťa ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa omului r─âm├ón limitate la materie. Nu poate percepe nimic altceva. 

Aceasta este, deci, starea ├«n care exist─â fiin╚Ťa uman─â prezent─â, complet rupt─â de originea sa divin─â. Cu toate acestea, omul este ├«n mod constant nelini╚Ötit ╚Öi ├«ndemnat ├«nainte, de acea ultim─â r─âm─â╚Öi╚Ť─â a vie╚Ťii umane divine din el. Sentimentele ÔÇ×dorului primordialÔÇŁ sau al ÔÇ×reamintiriiÔÇŁ pe care le experiment─âm sunt ├«ncerc─âri ale sc├ónteii Spiritului, atomul primordial de a comunica cu fiin╚Ťa-eu. Deci, po╚Ťi s─â ├«n╚Ťelegi acum c├ót de important este ca personalitatea s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â ea ├«ns─â╚Öi nu este Omul originar, divin. 

├Än prezent, Fiin╚Ťa Uman─â divin─â, c─âzut─â, nu mai posed─â niciuna dintre caracteristicile ╚Öi abilit─â╚Ťile sale originare. Ea ╚Öi-a pierdut leg─âtura con╚Ötient─â cu Creatorul s─âu ╚Öi con╚Ötiin╚Ťa personalit─â╚Ťii sale originare, divine. Tot ce-i r─âm├óne este un instrument deteriorat sub forma personalit─â╚Ťii p─âm├ónte╚Öti, care este dotat─â cu un intelect material ╚Öi un suflet. Aceast─â stare limitat─â este fereastra prin care percepe ├«ntregul sistem uman, cu o con╚Ötiin╚Ť─â determinat─â de ÔÇ×euÔÇŁ. Rezultatul este o stare total egocentric─â a fiin╚Ťei, complet rupt─â de cunoa╚Öterea de prim─â m├ón─â, de orice percep╚Ťie direct─â a lumii divine, lumea Luminii care umple Totul. 

Poate c─â acum ├«╚Ťi po╚Ťi imagina situa╚Ťia tragic─â a umanit─â╚Ťii de ast─âzi. Oamenii t├ónjesc s─â dep─â╚Öeasc─â decalajul care ├«i separ─â de Adev─âr ╚Öi de via╚Ťa originar─â, a╚Öa c─â ├«ncearc─â s─â-╚Öi restaureze instrumentul deteriorat, dar singurul mijloc pe care ├«l au pentru a face acest lucru este personalitatea lor, care apoi devine at├ót de dominant─â, ├«nc├ót ├«ntregul sistem uman este legat din ce ├«n ce mai str├óns de am─âgire ╚Öi ├«ntuneric. 

Un alt punct important este, c─â existen╚Ťa eului poate fi sus╚Ťinut─â doar de for╚Ťa vital─â a Creatorului. Dar eul folose╚Öte gre╚Öit aceast─â for╚Ť─â vital─â, pentru a-╚Öi servi propriile scopuri egocentrice. Aceasta este cauza final─â a mor╚Ťii ╚Öi a tuturor acelor ├«ncarn─âri ╚Öi experien╚Ťe amare. Fiin╚Ťa uman─â se poate alinia cu planul divin cu instrumentul s─âu p─âm├óntesc doar atunci c├ónd eul, dup─â at├ótea experien╚Ťe amare, ├«l ├«ntreab─â pe Creatorul s─âu: ÔÇ×Doamne, ce vrei s─â fac?ÔÇŁ Numai atunci exist─â posibilitatea de a elimina separarea ├«ntre Fiin╚Ťa Uman─â adev─ârat─â, originar─â ╚Öi Absolut. Numai atunci, c├ónd for╚Ťa vital─â a Creatorului este din nou folosit─â pentru ├«mplinirea planului divin al crea╚Ťiei, apare posibilitatea de a dep─â╚Öi ╚Öi de a l─âsa ├«n urm─â natura mor╚Ťii. 

Dac─â acest dor, ca sum─â a multor experien╚Ťe, amare ╚Öi dulci, se treze╚Öte ╚Öi ├«n tine, atunci te afli la ├«nceputul drumului eliberator propus de ╚ścoala Rozacrucii de Aur. Atunci, vei putea urma un drum care va face posibil─â o revolu╚Ťie radical─â ├«n propria ta fiin╚Ť─â; o cale care conduce la via╚Ťa originar─â  care a existat ├«nainte de c─âdere. C─âci, atunci c├ónd intri ├«n sfera de influen╚Ť─â a unei ╚Öcoli spirituale ╚Öi participi la ea ca o celul─â vie ce vibreaz─â la unison cu ea, tr─âie╚Öti sub ocrotirea unei puteri universale, divine. Aceast─â putere te ghideaz─â de-a lungul unei c─âi interioare a experien╚Ťei, prin care po╚Ťi dob├óndi cunoa╚Öterea de sine necesar─â pentru a-╚Ťi transforma via╚Ťa ╚Öi fiin╚Ťa ╚Öi pentru a o realinia cu planul divin al crea╚Ťiei. ├Äntr-una din explor─ârile noastre urm─âtoare, vom aborda acest subiect mai profund. 

A╚Öa este ÔÇ×cunoa╚Öterea lumiiÔÇŁ, pe care am vrut s─â ╚Ťi-o transmitem ├«n aceast─â explorare. Dar acum s─â vedem, cum r─âm├óne aceast─â ÔÇ×cunoa╚Öterea de sineÔÇŁ? 

Probabil multe ├«ntreb─âri te-au nelini╚Ötit de c├ónd a ├«nceput c─âutarea ta. ├Äntreb─âri precum: De unde vin? De ce sunt pe P─âm├ónt? Ce se va ├«nt├ómpla cu mine dup─â ce voi muri? Care este destinul meu? 

C─âut─âtorul simte sigur c─â trebuie s─â existe un r─âspuns obiectiv la aceste ├«ntreb─âri. Dar astfel de r─âspunsuri sunt disponibile numai pentru cei care se deschid c─âtre Adev─ârul viu, transformator. Dar acest Adev─âr viu nu este ceva ce a fost spus c├óndva de un filozof sau un teolog. Nici nu se g─âse╚Öte ascuns ├«n vreun manuscris antic. Nici nu trebuie s─â-l cau╚Ťi departe de cas─â, pentru c─â se afl─â ├«n tine, ╚Öi trebuie doar s─â fie trezit ╚Öi l─âsat s─â ├«nfloreasc─â. ├Äntr-adev─âr, s-ar putea argumenta c─â, dac─â acest Adev─âr nu ar fi prezent, ├«n principiu, ├«n propria fiin╚Ť─â, atunci nu ai fi capabil s─â-l cau╚Ťi sau chiar s─â ai vreo b─ânuial─â despre existen╚Ťa lui. 

Deci, ascuns ├«n tine, trebuie s─â existe ceva care te determin─â s─â cau╚Ťi Adev─ârul ÔÇô un fel de ÔÇ×nucleuÔÇŁ ├«n care Adev─ârul exist─â deja, cel pu╚Ťin ├«ntr-o stare germinativ─â. De aceea, evangheliile spun: ÔÇ×├Ämp─âr─â╚Ťia lui Dumnezeu este ├«n─âuntrul vostruÔÇŁ. Toate religiile vorbesc despre o cale care duce ├«n interior la acest nucleu. Este ÔÇ×bijuteria pre╚Ťioas─â din lotusÔÇŁ a religiilor orientale. Este ÔÇ×ultima r─âm─â╚Öi╚Ť─â din starea originar─âÔÇŁ a teozofilor ╚Öi ÔÇ×bobul de mu╚Ötar al lui IisusÔÇŁ, sau ÔÇ×bobocul de trandafirÔÇŁ despre care vorbeau Rozacrucienii clasici. ├Än ╚ścoala Rozacrucii de Aur folosim adesea termenul modern ÔÇ×atom primordialÔÇŁ sau ÔÇ×atom sc├ónteie de spiritÔÇŁ, pentru a ne referi la nucleul prezent ├«n inima sistemului uman. ├Än acest ÔÇ×cevaÔÇŁ nepieritor, tot ceea ce este necesar pentru restaurarea Fiin╚Ťei Umane originare, divine, este p─âstrat, la fel ca ├«ntr-o s─âm├ón╚Ť─â. ╚śi la fel ca o s─âm├ón╚Ť─â care ├«ncepe s─â germineze, aceast─â Fiin╚Ť─â Uman─â adev─ârat─â trebuie s─â fie trezit─â din nou. 

Deci, este posibil pentru noi s─â ├«nv─â╚Ť─âm s─â ascult─âm vocea atomului primordial ╚Öi s─â reducem la t─âcere vocea eului. Apoi, vom experimenta c─â r─âspunsurile la ├«ntreb─ârile noastre pot fi g─âsite cu adev─ârat. ├Än acest fel, pornim ├«ntr-o c─âl─âtorie de descoperire, scopul fiind acela de a permite adev─âratei Fiin╚Ťe Umane s─â devin─â con╚Ötient─â. 

Aceast─â nou─â con╚Ötiin╚Ť─â nu poate fi dezvoltat─â prin studiu sau exerci╚Ťii sau prin contact cu ÔÇ×mae╚ÖtriÔÇŁ. Calea trebuie c─âutat─â ╚Öi experimentat─â de ├«ns─â╚Öi fiin╚Ťa uman─â, ghidat─â de propriul s─âu atom primordial, ├«n timp ce acesta st─â ├«n mijlocul vie╚Ťii sale de zi cu zi. Nimeni altcineva nu o poate face pentru noi. Trebuie s─â o facem singuri! Cu toate acestea, ╚ścoala Spiritual─â a Rozacrucii de Aur exist─â pentru a fi al─âturi de tine ╚Öi de to╚Ťi semenii t─âi ├«n aceast─â c─âl─âtorie de descoperire. ╚ścoala face acest lucru nu doar prin transmiterea de informa╚Ťii, ci ╚Öi, mult mai important, prin intermediul c├ómpului s─âu de for╚Ť─â, a╚Öa-numitul Corp Viu, despre care vom spune mai multe ├«ntr-o explorare ulterioar─â. 

Deci, scopul central al existen╚Ťei umane este un proces. ╚ścoala Rozacrucii de Aur cheam─â omenirea s─â urmeze acest proces, s─â urmeze o cale. Cu c├ót mai mul╚Ťi oameni fac acest lucru, cu at├ót mai mult─â putere va fi disponibil─â pentru a ajuta al╚Ťi c─âut─âtori care sunt gata s─â vad─â ╚Öi s─â fac─â ceea ce este necesar. Astfel, merg├ónd pe drumul s─âu, c─âut─âtorul ajut─â la realizarea unei schimb─âri interioare pentru toat─â lumea. C─âci, for╚Ťa pe care o elibereaz─â ├«n acest fel va fi de folos ╚Öi altora. A╚Öa func╚Ťioneaz─â legea Iubirii universale, ajut├ónd la ├«ndeplinirea planului m├óntuirii. 

A╚Öa c─â acum vei ├«n╚Ťelege de ce ╚ścoala Rozacrucii de Aur ├«i invit─â pe cei ├«n care nucleul spiritual este trezit, pentru ca, ├«mpreun─â, s─â poat─â lumina mai eficient calea omenirii suferinde. C─âci, ├«n acest fel se poate crea o nou─â posibilitate de eliberare pentru to╚Ťi cei care experimenteaz─â dorul sufletului ╚Öi care, m├óna╚Ťi de reamintire, caut─â adev─ârata via╚Ť─â care s-a pierdut cu at├óta vreme ├«n urm─â. To╚Ťi cei care experimenteaz─â ├«ndemnul l─âuntric spre unificarea cu originea divin─â pot fi apoi ajuta╚Ťi. 

Am dori s─â ├«ncheiem aceast─â explorare cu un paragraf din literatura ╚ścolii Rozacrucii de Aur. ├Än cartea Filosofia elementar─â a Rozacrucii de Aur, Jan van Rijckenborgh scrie: 

ÔÇ×Omul va fi liber numai atunci c├ónd va trezi lumina ├«n interior; c├ónd va elibera calea luminii din interiorul s─âu. Deci, suficien╚Ťi oameni trebuie s─â t├ónjeasc─â dup─â Lumin─â; s─â cear─â Lumina; s─â caute Lumina; s─â iubeasc─â omenirea; s─â cunoasc─â ├«n interior calea adev─ârat─â; ╚Öi s─â fie dispu╚Öi s─â renun╚Ťe la eul egocentric, cauza ├«ntregii suferin╚Ťe ╚Öi separ─âri.ÔÇŁ